Solstițiul de vară se produce în momentul în care unul dintre polii Pâmânului are cea mai înaltă înclinație spre Soare, sau dacă vreți, Soarele este la cea mai înaltă altitudine față de Pământ și avem astfel, cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte.

Din punct de vedere astrologic, solstițiul de vară se petrece în aceeași zi cu începutul sezonului Racului.

Așadar, Soarele se află direct deasupra Tropicului Racului, situat la 23,5° latitudine nordică și trece prin Mexic, Bahamas, Egipt, Arabia Saudită, India și sudul Chinei.

Cuvântul „solstițiu” vine din limba latină și este format din „sol”, adică „soare” și verbul „sistere” adică „a sta în picioare”. 

Prima zi de vară este ziua în care ne bucurăm cel mai mult timp de Soare pe parcursul unei zile.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei iluminate de Soare începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul se derulează în sens invers, potrivit www.astro-urseanu.ro.

Practic, din punct de vedere astronomic, abia acum începe vara, acest moment fiind sărbătorit în mod diferit pe tot globul.

În Egipt, Marile Piramide de la Giza par a fi aliniate, de asemenea, cu Soarele. Atunci când privești de la Sfinx, Soarele apune între piramidele lui Khufu și Khafre în timpul solstițiului de vară, însă detaliile cu privire la aceste așezări nu sunt clare. 

În Anglia, oamenii așteptau solstițiul de vară privind soarele răsărind și luminând misteriosul monument de Stonehenge din Anglia. 

Solstițiul este sărbătorit și în alte țări din Europa. Oamenii cântă, dansează, fac focuri și poartă coronițe de flori. 

Solstițiul de iarnă: obiceiuri și tradiții. De ce nu e bine să fii singur în cea mai lungă noapte din an?

Atotputernicia soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat.

Încinşi cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină.

Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie - ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

În timp, Noaptea de Sânziene - cum este denumită în folclorul românesc - a devenit o serbare populară, cu caracter tradiţional, ce se desfăşoară diferit în funcţie de ţara respectivă şi chiar de regiunea respectivă.

De asemenea, pentru ţărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii.

În credinţa populară, se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure şi salată va fi distrusă, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul "Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român" (2000).

Sursa: AGERPRES (Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Poți să citești și: Soarele intră azi în semnul Racului! Ce apreciem la acești nativi și cu ce ies în evidență?