"Patria Sfântului Ilie, prorocul lui Dumnezeu, a fost ţara Galaadului, de cealaltă parte de Iordan, care se învecinează cu Arabia şi cu cetatea Tesvi, după care s-a numit şi Tesviteanul. El s-a născut din seminţia lui Aaron, din tată cu numele Sovac". (Vieţile Sfinţilor)

Rugându-se atunci Ilie, o ploaie a răcorit pământul şi foametea a încetat.

Sfântului Proroc Ilie nu i-a fost dată moartea, fiind ridicat la cer într-un car de foc. El este viu în trup, aflat în grija lui Dumnezeu în locaşurile cereşti.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie

Tradiția spune că el este și cel care provoacă cele mai puternice furtuni.

Sfântul Ilie este asociat cu focul, astfel, în unele zone, oamenii aprind focuri în curțile caselor sau pe dealuri în seara de 20 iulie. Acest obicei este considerat un simbol al purificării și reprezintă dorința de a îndepărta răul și de a aduce binecuvântări.

În unele zone ale țării, oamenii urmăresc vremea în ziua sărbătorii Sfântului Ilie pentru a face previziuni meteorologice pentru perioada următoare. Există credința că vremea din această zi va influența starea vremii pentru următoarele săptămâni.

De asemenea, sărbătoarea Sfântului Ilie marchează și un moment important în calendarul agricol. În multe comunități, oamenii sărbătoresc această zi cu tradiții și ritualuri specifice, pentru a avea parte de recolte bogate și protecție împotriva dezastrelor naturale.

Această zi este una de odihnă. Creștinii nu trebuie să facă niciun fel de activitate casnică, pentru că altfel vor atrage răul în viața lor. 

Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul la vreme de secetă

Te cinstim pe tine prorocule al lui Dumnezeu, Ilie, căci pentru râvna ta întru mărirea Domnului Atotțiitorului, neputând răbda să vezi închinarea la idoli și nelegiuirea fiilor lui Israel, l-ai înfruntat pe regele Ahab, călcătorul de lege și pentru pedepsirea acestora prin rugăciune ai cerut de la Dumnezeu foamete de trei ani pe pământul lui Israel, spre a-l îndepărta de idolii netrebnici, pentru ca să se lase de fărădelegi și de nedreptăți, să se întoarcă spre unul adevăratul Dumnezeu și spre împlinirea sfintelor Sale porunci.

În timp de foamete, preaminunate, ai hrănit pe văduva din Sarepta, iar pe fiul ei cel mort, prin rugăciune l-ai inviat. După trecerea timpului de foamete prorocit, ai adunat pe Muntele Carmelului poporul israelit învechit în păcătoșenie și lepădare de Dumnezeu și prin rugăciune foc din cer ai dobândit peste jertfa ta, cu aceasta minune întorcând pe Israel către Domnul.

Pe prorocii cei mincinoși ai lui Baal i-ai rușinat, iar după aceea, prin rugăciune, cerul iarăși l-ai deschis și ploaie multă pe pământ ai dobândit, iar pe credincioșii din Israel i-ai umplut de bucurie. Către tine, preafericitul Domnului Ilie, cu umilință alergăm, noi păcătoșii și smeriții, chinuiți de arșiță și secetă.

Sursa: doxologia.ro, AGERPRES (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)