Ziua pop-cornului

Delicios şi hrănitor, pop-cornul face parte din numeroase tradiţii: bile din popcorn de Halloween, ghirlande din floricele de porumb pentru Crăciun şi popcorn delicios tot timpul anului la cinematograf.

Porumbul joacă un rol important în alimentaţia multor culturi şi a devenit popular la nivel global după ce a fost importat din Lumea Nouă. Porumbul este derivat dintr-o plantă scundă cu boabe, nu foarte diferită de grâu. În urma selecţiei atente şi a cultivării timp de mai multe generaţii, a rezultat planta de porumb aşa cum o cunoaştem astăzi. Când coloniştii au venit în Lumea Nouă de pe Vechiul Continent au descoperit această plantă uimitoare care se cultiva de ceva vreme

La un moment dat, (posibil chiar cu mii de ani în urmă), oamenii şi-au dat seama că boabele de porumb, atunci când sunt încălzite, pocnesc şi scot la iveală un strat de ţesut endosperm moale şi pufos, care le înveleşte coaja asemenea unui nor. Nu a fost nevoie de mult timp ca să se descopere că este o gustare uşoară şi delicioasă, iar cultivarea a dus la porumbul de floricele aşa cum îl ştim astăzi.

Deşi nu este clar cât de veche este istoria pop-cornului, potrivit dovezilor descoperite într-o peşteră din New Mexico, boabele de porumb expandate erau folosite în urmă cu peste 5.000 de ani. În 1885, a fost inventată prima maşină comercială pentru prepararea floricelelor de porumb. Charles Cretors din Chicago a construit o maşinărie dotată cu un arzător cu gaz cu care care colinda străzile şi oferea floricele de porumb trecătorilor şi celor care mergeau la cinema. În 1981 a fost patentată punga de pop-corn pentru cuptorul cu microunde

Ziua pop-cornului (#PopcornDay) poate fi celebrată alături de o pungă de pop-corn garnisită cu topping-urile preferate: unt şi sare, ierburi aromatice precum rozmarin şi cimbru, ardei iute roşu sau caramel şi bacon. Floricelele de porumb sunt delicioase, ieftine, sănătoase şi pot fi consumate în orice ocazie.

Ziua cutiilor de conservă

Deşi în ziua de astăzi par nişte obiecte banale, cutiile de conserve au fost, începând cu anii 1800 şi până la începutul anilor 1900, una dintre cele mai mari invenţii concepute vreodată. Revoluţionând practica conservării alimentelor, cutiile de conserve sunt în continuare o modalitate populară de a păstra fructe, legume şi supe.

Conservele au fost inventate ca o soluţie pentru combaterea foametei de pe front. Directoratul din Franţa (1795-1799), pentru a veni în sprijinul armatei lui Napoleon care ducea bătălii în Italia, Ţările de Jos, Germania şi Caraibe, a oferit un premiu în valoare de 12.000 de franci pentru o invenţie revoluţionară în conservarea alimentelor.

Nicholas Appert, un bucătar din Paris, s-a gândit să profite de oportunitate şi, întrucât era în slujba nobilimii franceze şi avea cunoştinţe despre diferitele metode de conservare a alimentelor, şi-a prezentat creaţia directoratului. Brânză şi lămâie puse la conservat în sticle de şampanie a fost ideea la care a ajuns pe baza tehnicilor anterioare de conservare. Fabrica sa a evoluat de la sticle la recipiente din sticlă şi în cele din urmă la cutii de conservă. Conservele erau transportate în diverse destinaţii cu sprijinul marinei franceze.

Peter Durand, un comerciant englez, a extins ideea lui Appert şi a patentat conservarea în cutii de tablă galvanizată în 1810.

Se poate marca #TinCanDay povestind şi altora despre istoria cutiilor de conserve, precum şi despre cum hrana la conservă a devenit o parte importantă a revoluţiei industriale din ţările dezvoltate, sau se poate pregăti o masă folosind doar ingrediente din conserve, sau se poate realiza un proiect de bricolaj din cutii de conservă sau pur şi simplu se poate goli dulapul de toate recipientele pe care le găseşti, ce pot fi transportate la un centru de reciclare.

Ziua selfie-urilor la muzeu

Muzeele sunt o modalitate grozavă de a învăţa despre istorie şi artă, dar şi de a petrece timp împreună cu prietenii şi familia. Însă cum în multe muzee fotografierea este interzisă, poate fi problematic să păstrezi amintirea unei astfel de experienţe. Ziua selfie-urilor la muzeu este o oportunitate de a combina muzeele şi selfie-urile într-o minunată experienţă culturală.

Campania a fost creată în 2015 de Mar Dixon, o coordonatoare de proiecte culturale şi o entuziastă a mersului la muzeu. Ideea i-a venit după ce a vizitat mai multe muzee alături de fiica ei, potrivit unui articol publicat de CNN. În anii care au urmat, muzee din lumea întreagă s-au alăturat campaniei prin intermediul paginilor lor de Twitter şi Instagram, dând naştere unui adevărat fenomen cultural digital.

Ziua selfie-urilor la muzeu este o campanie care îndeamnă oamenii să fie creativi şi amuzanţi atunci când fac selfie-uri, să se bucure de timpul petrecut în muzeu şi în acelaşi timp să rămână imortalizaţi alături de opere de artă celebre.

Nu e greu să marchezi Ziua selfie-urilor la muzeu (#MuseumSelfieDay). Mergi la muzeu, ia cu tine aparatul de fotografiat şi bucură-te de selfie-uri alături de prieteni şi familie. E posibil ca unele muzee să nu permită fotografierea, aşa că mai bine întreabă înainte dacă este permis accesul cu aparate de fotografiat. Fii creativ: pozează caraghios, ataşează texte amuzante, pune filtre şi postează-le apoi însoţite de hashtag-ul #MuseumSelfie.

sursa: Agerpres